Posted by on sept. 11, 2018 in Poezie

…

Lumea noastră este o scenă mută.
Te ating tăinuit prin priviri și negrăite graiuri,
Te inspir și mă expir spre tine
Pe ritmul bătăilor inimii,
Calm și statornic
Asemeni clipei ce nu-și oprește cursul

Prin porii sufletului am făcut infuzie
De sunete și culori și parfum
Atât de mult încât simt că
Nu mai încap în mine de tine…

Și erai doar o mică sămânță
Ce prindea rădăcini
Pe câmpul meu presărat cu flori și spini

Dar chipul tău mi-a crescut pe dinăuntru
Hrănindu-se din omul ce sunt,
Hrănindu-mă cu omul ce este.

Și nu mai știu unde te sfârșești tu
Și încep eu
În acest pastel nedeslușit de
Sunete și culori și parfum…

Ceea ce nu pot spune, pot scrie
Căci în cuvântul nerostit
Mă arăt gol și fără ziduri.

Post a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *