Equilibrium
El nu zâmbește și nu se-ntristează.
El nu râde și nici nu plânge.
El nu este bun dar nici rău nu este.
El este de neînfrânt pentru că nu înfrânge.
El are multe forme dar nu ia nicio formă.
El există prin neexistență.
El nu este văzut de nimeni dar vede totul.
El nu este cu cunoscut de nimeni dar cunoaște pe fiecare.
Sus și jos șerpuiește neîncetat viața.
Ziua urmează nopții și noaptea urmează zilei.
Întunericul și lumina dansează simbiotic.
Înaltele piscuri ascund uriașe prăpăstii.
Desenează pe o foaie de hârtie apogeul și abisul
apoi întoarce foaia invers.
Care este unul și care este celălalt?
Dumnezeu și diavolul fac cu rândul pe scena vieții.
Când unul își uită replica celălalt îi șoptește.
Dar El, el trece prin viață ca și când n-ar fi.
Fără să aducă ofrande preabunului
și fără să-și plece capul prearăului.
Fără să aleagă între drumul din dreapta
și drumul din stânga,
este urât de demoni și neiubit de îngeri.
Cei care slăvesc Cerul nu îl înțeleg și se tem.
Cei care invocă Infernul îl socotesc dușman.
Toți și toate îi sunt împotrivă dar El,
El nu are nicio luptă de dus.
Pășește rar și senin pe singurul lui drum
și nu se teme de primejdiile ce-i ies înainte
nici nu gustă din fructele dulci și înșelătoare
ce vor să-l abată la stânga sau la dreapta.
Nu seduce și nu poate fi sedus,
inima lui nu poate fi frântă căci nicio
inimă n-a frânt.
El nu alege pe nimeni și nu poate fi ales.
El poate alege orice pentru că nu poate alege.
El nu există și totuși este,
El există ca și când n-ar fi…
Comentarii