Nu fii prostuță

Posted by on mai 30, 2021 in Poezie

Nu fii prostuță




 În inima mea este un singur loc
 Și acolo nu încapi decât tu, 
 Întreaga ta ființă,
 Oricât ar fi de mică sau de mare
 Și asta simți acum
 Căci te cuprind prin cuvinte
 Ca într-o îmbrățișare... 
  
 Deși pari departe 
 Îmi aprinzi sufletul și, din când în când,
 Te faci geloasă și te aprinzi ca și când n-ai știi
 Că-n inima mea e doar floare,
 E cea mai rară și uneori 
 Mă doare atingerea spionilor ei
 Atunci când simți dar taci
 Căci mintea hoinară îți spune altceva. 
  
 Te strâng acum în brațe și te sărut
 Până în suflet. 
 Îți plânge inima de dor și știi și simți
 Dar totuși te minți. 
  
 Te cuprind toată și nu mai știu 
 unde mă termin eu și începi tu
 Și care este granița dintre lumi...
  
 Facem dragoste în fiecare clipă, 
 Chiar acum când citești uimită
 Și-mi spui într-un fel
 Că te-ai topit nițel! 
  
 De fapt te-ai topit de tot, 
 Te-ai scurs în mine 
 Și simți și știi și totuși taci.
 Și totuși te prefaci
 Că n-aș fi eu aprins de tine,
 Că n-ai fi tu focul din mine...
  
 Nu fi prostuță, n-am să te iau cu forța 
 și-am să te-aștept un infinit de clipe
 Dar nicio clipă mai mult sau mai puțin.
 Am și eu limitele mele
 Dar nu ești tu printre ele...
  
 Căci nu mă pot înșela în privința ta
 Când inima îmi cântă 
 prin înmiresmate cuvinte 
 în mii de culori și sunete parfumate 
 Din vieți demult uitate...
  
 Nu fii prostuță și nu fugii 
 Căci mă cunoști din veșnicii! 

Post a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *